Se afișează postările cu eticheta Videoteca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Videoteca. Afișați toate postările

miercuri, 26 octombrie 2022

Brățările dacice au fost expuse la lansarea serialului documentar "Misterul aurului dacic"

Jurnaliști de prestigiu, vedete și pasionați de istorie au fost prezenți în incinta Muzeului Național de Istorie pentru a marca lansarea serialului documentar „Misterul Aurului Dacic”, prima producție românească a televiziunii HISTORY Channel. Evenimentul a avut loc marți, 25 octombrie, anunță televiziunea printr-un comunicat remis către HD Satelit România.

miercuri, 21 septembrie 2022

"Misterul aurului dacic", producție locală în trei părți la History Channel

În luna octombrie, History Channel vă invită să vă alăturați actorului Paul Ipate și aventurierei Simina Cernat în această călătorie în trei părți în căutarea comorilor dacice pierdute, a locurilor secrete în care ar putea fi ascunse tone de aur, precum și a așa-ziselor blestemele mortale care i-au lovit pe cei care au săpat prea adânc, în prima producție locală intitulată „Misterul Aurului Dacic”, anunță HD Satelit România.


Misterul aurului dacic (3x60') va avea premiera luni, 31 octombrie, ora 21:00.


În urmă cu aproximativ 2000 de ani, romanii au cucerit Dacia, un ținut despre care se credea că se putea găsi aur literalmente oriunde: de la albia râurilor până la defileurile întortocheate și vârfurile împădurite. Pornind de la Roma antică și sfârșind până în vârfurile Munților Orăștie și în albiile râurilor din jurul Sarmizegetusei, „Stonehenge-ul” României, cei doi exploratori se întâlnesc cu experți locali și căutători de aur și care s-au cufundat în misterele și pământurile unde astăzi se află cele mai mari rezerve de aur din Europa.

Telespectatorii îi vor vedea pe Paul și Simina în grote, în râuri, păduri adânci și mine abandonate, dar și la înălțime, ghidați de tehnologia cu infraroșu. Cu determinare și umor, cei doi discută cu istoricii autohtoni care au inspectat cu atenție aurul, artefactele, bijuteriile, monede și comorile dacice, încercând să caute răspunsuri la diverse întrebări: Cum au călătorit 160 de tone de aur pe o distanță de peste 1.000 de kilometri prin ținuturi sălbatice cu 2000 de ani în urmă? 

Paul și Simina stau de vorbă cu experți mondiali din Italia, Germania și România despre tezaurul nedescoperit și despre triburile dacice nemiloase care au dispărut de pe aceste meleaguri, aproape fără urmă. Reconstituirile istorice readuc la viață evenimentele și mitologia obscură din vremurile Daciei Antice.


marți, 18 iulie 2017

Alte 5 monede antice, descoperite în Bujoreni, Vâlcea

În comuna Bujoreni din județul Vâlcea au fost descoperite 5 tetradrahme care probabil completează tezaurul descoperit acum 2 ani în aceeași zonă, anunță Impactreal.ro ( de asemenea sursă pentru fotografia de mai jos). Monedele au fost descoperite în zona Torcător, primarul localității ( Gheorghe Gîngu ) precizând pentru sursa citată că au fost găsite de aceeași persoana care a descoperit tezaurul de acum 2 ani.

vineri, 21 aprilie 2017

Tezaur descoperit în pădurea Cernica din Ilfov

Un pasionat de detecție metale a descoperit un tezaur în pădurea Cernica din Ilfov, la 14 kilometri depărtare de București.

duminică, 15 mai 2016

Au descoperit 5 brățări dacice din argint - Video

Doi detectoriști din comuna Patrauti au descoperit pe un drum forestier din satul Soloneţu Nou ( comuna Cacica ) 5 bratari din argint, posibil din secolul I-II d.Hr. Aceste artefacte au caracteristicile obiectelor purtate de dacii liberi ( costobocii ) si au fost predate autoritatilor. Brățările au fost descoperite cu ajutorul unui detector de metale autorizat ( Garrett AT PRO Metal Detector ).

joi, 24 martie 2016

Filmul artistic "Comoara lui Decebal" va avea premiera în 2018

O veste bună pentru pasionatii de istorie, filme românesti si tezaure: va fi realizat filmul "Comoara lui Decebal", o productie cu buget consistent si actori profesionisti, a carei actiune se desfășoara la finalul razboaielor dintre Decebal si Traian, cand romanii ocupaseră o parte din Dacia.

marți, 8 martie 2016

Cetatea Devei filmată cu drona în 4K Ultra HD

Am gasit pe Youtube un clip video interesant, realizat cu o drona cu capacitate de filmare 4K, asupra unui obiectiv de interes pentru pasionatii de istorie. Cetatea Devei este situata in Hunedoara, chiar pe un deal vulcanic, la poalele căruia se află orașul.  Cetatea a fost ridicata in secolul 13, a devenit o puternica fortareata in secolul 15 si fost transformata si extinsa in secolele 15 - 19, avand parte de diverse transformari sub stapanirea Bethlenilor si prin lucrarile efectuate de habsburgi, prin secolul 18.


Daca doriti sa vizionati aceste imagini, realizate la rezolutie Ultra HD, va invitam sa va bucurati de splendoarea cetatii, care este datata din anul 1269 și este desigur declarată monument istoric ( nu uitati sa comutati din setarile playerului video pe 2160p, daca hardware-ul computerului dvs. are resurse suficiente pentru aceasta operatiune de redare la o astfel de rezolutie ).



De amintit ca in anul 1784, in aceasta fortareata au opus rezistenta stapanii de atunci ai cetatii, impotriva atacurilor iobagilor. Cetatea a fost afectata pe 13 august 1849 de o puternica explozie la magazie ce continea praf de pusca pentru fortareata, care a distrus latura de Est. Din aceasta filmare se pot observa cele trei incinte ( cea in forma ovoidala, cea cu traseu ovoidal regulat si cea cu traseu aproape semicircular). Traselele zidurilor au fost scoase la iveala intre anii 1969-1970.

Sursa imagini / video plus alte filmari 4K cu drona, realizate in alte orase ( de exemplu Iasi sau Baia Mare ) gasiti dand click AICI.

vineri, 5 septembrie 2014

În ce localitate au fost descoperite cele 1471 monede de argint din județul Dolj

In cursul zilei de 5 ianuarie 2013, Dumitru Banța ( un pasionat de de detectie metale din Dolj ) a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg ( aproape 2 Kg ), constând dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec. XVI.

"Totul a pornit de la povestile din bătrâni, spuse la gura sobei", povesteste Dumitru Banța, scoțând in evidență rolul pe care l-au avut legendele despre comori in descoperirea tezaurului.

"Tot timpul am crezut ca va veni acel moment. Tot timpul am crezut ca va fi prea tarziu. Cand am putut, am achizitionat un detector de metale si tot ce am acumulat in copilarie, mi-a folosit acum. Este o pasiune, o pasiune frumoasa, o pasiune nobila, unde am intalnit foarte multi oameni inteligenti, oameni care cunosc istoria adevarată", mai povesteste descoperitorul comorii, care explica faptul ca nu traiesti din detectie metale, ci ca este un hobby caruia îi acordă aproximativ 20 zile de cautări pe an, din cauza timpului liber limitat.

Dintre monedele descoperite, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI, conform specialistilor in domeniu.


Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.


Va invităm să urmăriti un videoreportaj denumit "Cautatorii de comori", difuzat pe TVR 3/ TVR Craiova si realizat de ALINA ȘERBAN, editor imagine: SORIN ADAM ( uploader pe Youtube al reportajului ), imagine: MIHAI MURĂREȚU.

Reportajul este realizat in Bulzești, locul unde s-a descoperit comoara, tezaur despre care am scris pe Harta Comorii la inceputul anului 2013, in articolul de AICI.


Interesanta este si declaratia directorului Muzeului din Craiova, care precizeaza ca dupa ce valoarea tezaurului este stabilita, in cazul in care muzeul nu dispune de bani pentru a acorda recompensa de 30% celui care a gasit comora, Directia Județeană de Cultura anunță alte muzee din țară, iar in caz ca nici acestea nu sunt dispuse să plateasca recompensa, legea nu ar mai prevede nimic, nici o altă solutie de plata. Dar totusi comoara rămâne in continuare in proprietatea statului.

Mai exista situatia cand, dupa predarea legala a unui tezaur, Directia de Cultura il trimite in custodie unui muzeu, dar care poate nu doreste sa plateasca recompensa, dintr-un motiv specificat. Directorul muzeului mai evidentiaza astfel o carența a legii, mai exact situatia in care muzeul nu doreste sa păstreze anumite piese, din cauză că mai are deja in inventar si altele similare din serii lungi, provenite din alte descoperiri. În aceasta situatie, "în nici un caz piesele nu se pot reintoarce la cel care le-a gasit", mai precizeaza directorul muzeului.

Deci, care este solutia pentru ca descoperitorii sa isi primeasca recompensa ? Directorul muzeului spune ca legislatia detectiei metale ar trebui pusă in consens cu legislatia altor țări europene.